toponimul Dorna....in Hateg si in tinutul Dornelor

toponimul Dorna....in Hateg si in tinutul Dornelor.

In PLAIURI CARPATINE [1984], Ion Conea spune in capitolul DESPRE tINUTUL
DORNELOR urmatoarele legat de acest toponim:

Dorna e un cuvint vechi romanesc, care traieste si azi in tinuturile de
munte; in Tara Hategului, de pilda, inseamna viltoare sau Virtej intr-o
apa curgatoare, deci ceea ce e genunea in alte parti ? adica locurile mai
adinci din cursul unei ape si in care aceasta apa face bolboroase in loc,
invirtindu-se, inainte de a porni mai departe. si Dorna se cheama si riul
Tismana, de la izvor si pina in dreptul manastirii cu acelasi nume, numai
de la manastire inainte numindu-se si el asa: Tismana, fiindca pina aci,
cum am spus, Dorna ii spune. Deci Dorna e un nume ce tine de apa si
inseamna adincitura, apa adinca, dupa care, prin extindere, pare sa fi
ajuns a insemna in genere: loc adinc sau adincit. Sa lasam acum Hategul si
Tismana de la capatul de sud-vest al muntilor nostri; sa ne purtam
privirile mintii repede in lungul Carpatilor si sa ni le oprim tocmai spre
capatul lor de miazanoapte: acolo unde, in inima lor, isi dau intilnire
hotarele Moldovei, Maramuresului si Transilvaniei. Nicaieri ca acolo nu
sint asa de largi Carpatii nostri; se risipesc, in adevar, pe o latime de
130?140 km in siruri care inchid intre ele vai si depresiuni din vechi
locuite.
Pleci cu trenul din Bucuresti, prin Brasov, si te opresti tocmai la
Toplita, pe Mures. De acolo, pleci spre nord ? pe valea Toplitei pina
dincolo de confluenta cu apa cea cu nume frumos a Voivodesei. De acolo,
intr-o jumatate de zi, esti sus ? pe Muntii Calimanului, unii dintre cei
frumosi ai Romaniei. Ajungi mai intii, la virful Dragusului . Treci apoi
pe Ratitisul - pe la 2 000 m, pentru ca dupa doua ceasuri sa te afli pe
Pietrosul, la 2 100 m. Pregateste-ti sufletul si gindul, inarmeaza-ti-le
cu puterea de a gusta si intelege privelistea pe care n-ai s-o uiti
niciodata: e aceea care se culca sub privirile tale, impletita din munti,
paduri si vai ? si scaldata toata in lumina soarelui de vara ? drept spre
miazanoapte: e bazinul Dornelor, marea cetate interna a Carpatilor.
Bazinul sapat de ape in creierii muntilor. E tara cea inalta a Dornei, o
minunatie geografica, adevarat leagan suspendat..., cu un trecut de viata
independenta recunoscut din stramosi de domnii Moldovei. Ai inaintea ta
unul dintre cuiburile de veche vita romaneasca de munte si una dintre
bijuteriile geografice romanesti, una dintre nestematele pamintului si
istoriei romanesti. Uiti de cerul de deasupra ? si te duci cu gindul in
trecut, pe firul istoriei autohtone.
Spunem ca vorba dorna ? ca nume comun ? inseamna in Hateg adincitura
intr-o apa curgatoare. Vezi aici ce adincitura e tara Dornei si o vezi cit
de plina e de ape: Bistrita Moldoveana o uda, venind de la hotarul cu
Maramuresul; Neagra, sarul si Sarisorul o scalda venind dinspre sud si
iesind inaintea Bistritei la Vatra Dornei; Dornele, cu Cosna si Desna
marite, o imbratiseaza dinspre apus, aducindu-i pe vale boare de munte
dinspre tara Nasaudului. Muntii Calimanului spre sud, ai Birgaului spre
vest, ai Rodnei si ai Bucovinei spre nord si ai Bistritei spre est ?
iata-i hotarele. Acum doua sute de ani un invatat german a facut o
calatorie amanuntita, cu scopul de a ridica harta in Carpatii Olteniei. De
pe. Paring el noteaza, intre altele: ?privind spre apus, ai sub ochi,
sapat ca o uriasa groapa intre munti, bazinul Petrosanilor". Cit il
cuprinzi cu ochii, e tot un sat: asa de plin e de locuinte omenesti. Te
uiti de pe Pietrosul la tara Dornei si, fara sa vrei, cuvintele
invatatului german iti vin in minte si spui dupa el: cit o cuprinzi cu
ochii, tara Dornei pare un singur sat ? acolo jos pe fundu-i; asa de multe
si continui se risipesc in ea locuintele omenesti