Etimologia numelor judetelor

autor: "Bogdan Giusca"

Am inceput sa fac o lista cu etimologia numelor judetelor (observatie:
IANAL - I Am Not A Linguist :-), dar exista cateva despre care n-am
gasit nimic si n-am nici o idee ce inseamna:

Braila
Harghita
Ilfov (slavona)
Maramures
Mehedinti
Salaj (slavona)
Sibiu
Suceava (slavona ?)
Tulcea
Vaslui (cumana)

Aici e lista cu ce am gasit/scris pana acum:
(corectarile sunt binevenite; stiu ca cel putin cateva par a fi
gresite)

- Alba - orasul Alba-Iulia (Balgrad), probabil numit de la culoarea
alba a zidurilor cetatii medievale.
- Arad - orasul Arad, denumit �n secolul XI Urod, dupa numele unui
cavaler ungur, av�nd radacina ur, care �nseamna domn.
- Arges - r�ul Arges, pe vremea dacilor numit Argessos, probabil
�nsemn�nd "stralucitor"
- Bacau - orasul Bacau, pentru care exista mai multe etimologii
posibile: un conducator local numit Bako, fructul strugurelui, care
creste �n vecinatate (baca [1] ) sau chiar zeul Bachus.
- Bihor - probabil din s�rbeste vihor (volbura)
- Bistrita-Nasaud
r�ul si orasul Bistrita - denumire de origine slavona (apa repede)
orasul Nasaud - cuv�ntul german Nussdorf (Satul nucilor)
- Botosani - dupa orasul Botosani, etimologie incerta; posibil de la
regionalismul botos �nsemn�nd capusa [2] ; alte variante ar fi
cuvintele botos [3] sau botosei [4]
- Brasov - denumire de origine slavona
- Braila
- Buzau - probabil de la cuv�ntul buza
- Caras-Severin
- Caras - r�ul Caras - de la cuv�ntul croat Kra� (zona calcaroasa)
- Turnu Severin - probabil de la �mparatul roman Severus, care a
construit un turn pentru a comemora o victorie
- Calarasi - cuv�ntul calaras, corp militar auxiliar �n evul mediu, �n
Tara Rom�neasca [5]
- Cluj - din latina Clusium (castru medieval) nume dat de colonistii
germani (Klausenburg)
- Constanta - orasul Constanta a fost denumit Constantiana de
�mparatul bizantin Constantin
- Covasna - cuv�ntul slavon Cvaz (acrisor, referitor la gustul apelor
minerale din zona)
- D�mbovita - posibil dupa r�ul D�mbovita, cuv�ntul d�mb + sufix -ita,
dar particula -ov ar putea arata o origine slavona
- Dolj - de la slavicul dolu (vale) si r�ul "Jiu" ("Jiul de vale")
- Galati - probabil de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin
aceasa zona �n antichitate, fie de la regiunea Galitia; O alta
varianta ar fi din limba cumana gala(t) preluat din arabescul kalhat
(fortareata)
- Giurgiu - orasul Giurgiu, fondat de genovezi �n secolul XIV pentru a
controla traficul pe Dunare; numit dupa Sf. Gheorghe (san Giorgio),
patronul orasului lor natal.
- Gorj - de la slavicul gora (munte) si r�ul "Jiu" ("Jiul de munte")
- Harghita
- Hunedoara - dupa familia Huniad
- Ialomita - dupa r�ul Ialomita, denumire de origine slavona
- Iasi - orasul Iasi, posibil de la populatia sarmatica Iazygi care
locuia �n regiune �n secolul I.
- Ilfov - denumire de origine slavona
- Maramures
- Mehedinti
- Mures - dupa r�ul Mures, cunoscut �nca pe vremea dacilor sub numele
de Maris.
- Neamt - dupa orasul Piatra Neamt, neamt cu sensul de "german",
teutonii construind o fortificatie �n zona.
- Olt - dupa r�ul Olt, cunoscut �nca pe vremea dacilor sub numele de
Alutus.
- Prahova - dupa r�ul Prahova, denumire de origine slavona: prah-
�nsemn�nd cataracta de apa (�nrudit cu cuv�ntul rom�nesc prag) + sufix
-ova
- Satu Mare - "satul mare"
- Salaj
- Sibiu - denumirea �n limba latina Cibinum
- Suceava
- Teleorman - denumire de origine cumana deliorman, �nsemn�nd "padure
nebuna".
- Timis - dupa r�ul Timis, denumit Tibisis de catre romani.
- Tulcea
- Vaslui - denumire de origine cumana
- V�lcea - slava v�lk (lup) sau rom�neste v�lcea (vale �ngusta) [6]
- Vrancea - slava vrana (corb)