amintindu-ne de satucul Ohaba de sub Peatra de la poalele Retezatului.
Cuvantul "ohaba" este de origine slava. S-a impamantenit la noi in
vremea evului mediu si are legatura , dupa cum vedea, cu
rpoprietatile din acea vreme. In Moldova termenul "ohaba" apare o
singura data, in documentul din 29 noiembrie 1443, prin care Stefan
Voievod, unchiul lui Stefan cel Mare, intareste manastirei Moldovita,
vama, sate si mori. Aici citim: "sa fie acestei manastiri in
si in
Costachescu, "Documente inainte de Stefan cel Mare", vol II, p-. 187-
188). In schimb in Tara Romaneasca termenul a avut o mare raspandire
ai apare in diferite acte: acte de danii si intariri de danii, actele
de vanzare, intariri de testamente, la infratire de mosie, la
constituire de dota, la danii intre particulari etc.
In limba rusa "ohaba" apare prima data la anul 968, intr-o cronica
kieveana, cand kievenii i-au vrbit principelui Sviatoslav, care si-a
lasat pamanturile sale si s-a dus sa se "ingrijeasca" de pamanturi
straine la Dunare; moment in care kievenii principelui erau sa fie
cotropiti de pecenegi. Acestia au spus despre principe ca s-a "retras
OHABIV" (despre aceasta forma a cuvantului in cauza A. vaillan spune
ca este o forma noua a participiului trecut; in "Manuel de viuex
slave"). In "Letopisetul Lavrentievskaia", A.A.Sahamatov sustine
ca "ohabiti-sea" inseamna "a se lepada".
In lucrarea "Materiale pentru un dictionar al limbii ruse vechi dupa
monumente literare" (1902), Sreznevski da urmatoarele sensuri
cuvantului "ohabiti-sea": 1). a parasi, a lepada, 2). a se ascunde,
3). a inceta, 4). a renunta, 5). a se retrage, a lipsi.
Din verbul acesta , "ohabiti sea", a derivat cuvantul "ohabeni" (cu
accent pe "a", atentie la citire!!n.n.), care inseamn o parte dintr-
un oras sau dintr-o cetate, inconjurata de un zid special.
Se poate afirma, pe aceste baze, ca "ohaba" este substantiv, format
din verbul "ohabiti sea". Ca substantiv "ohaba" insemna "un lucru, la
care s-a renuntat de la care acela ce are dreptul s-a retras".
Acuma revenind la citatul de mai sus, care "intarea manastirii
Moldovita....", reiese ca prin "ohaba" domnitorul renunta la dreptul
sau de a retrage pamantul boierului in anumite cazuri.
(aici trebuie cunoscute sistemul de guvernare in acea vreme,
ierarhiile sociale si statutul taranilor etc.)
Mai simplu, daca putem spune, "ohaba" nu se confunda cu imunitati.
Dat fiind faptul ca in Tara Romaneasca termenul "ohaba" a fost
intrebuintat pe scara larga, iar in Moldova a fost ca o rara
exceptie, acest lucru de arunca o lumina asupra raporturilor care
existau intre domni si boieri. Boierii Tarii Romanesti au reusit sa
capete de la Domni renuntarea la retract, (vezi DEX, n.n.), adica
ohaba,, ceea ce mai apoi a devenit un obicei constant, in vreme ce
in Moldova, puterea domnilor era mult mai autoritara.
In ce priveste acuma satul de la poalele Retezatului, spuneti-mi voi
ce credeti..........?
Tudor Georgescu
P.S.: Bibliografie:Vl. Dali, "Dictionarul interpretativ al limbii
velicoruse vii", 1914, col 2002
I. Bogdan, "Documentul Razenilor din 1484 si organizarea armatei
moldovene in secolul al XV-lea, Buc., 1908
i. Bogdan, art. "Ohaba, ohabnic", in rev. "Convorbiri literare", XL.,
1906, p. 295-299.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu