Bratocea, Brasov, Persani, Bucsoiu, Bucegi, Maneci

Bratocea, Brasov, Persani, Bucsoiu, Bucegi, Maneci

"Precum �n loc de Paraschivita si Ionita zicem Vita si Nita, �n loc
de nanas si matusa, nas si tusa, tot asa scurta si poporul roman - la
origine �n graiul copiilor - un cuvant ca "avunculus", facand din
el "unculus", precum dovedesc urmasele acestuia, francezul "oncle" si
romanescul "unchi". Intr-un grad cu mult mai mare obisnuiau slavii sa
�nuebuinleze forme scurtate de la numele proprii cand voiau sa
dezmierde pe cei ce le purtau. Astfel, din Procopiu faceau Proca, cum
se numeste o familie cunoscuta din Rasnov, din Radoslav aveau Rado,
la noi Radu, din Bratoslav, Brato, la noi Bratu, cu derivatele
Radocea si Bratocea, �ntaiul nume de familie, al doilea nume topic �n
tecatorile Buzaielor. Dar de la Bratoslav mai avem o forma
hipocoristica, Brasa, care e la baza numelui Brasov, precum a
presupus N. Draganu. O formatie analoga are numele comunei din Tara
Barsei, Persani, presupunand un hipocoristic Persa, de la Pero, farma
dezmierdatoare slava de la Petro, adica Petru. Tot asa e Bucsa, nume
de botez �n Tohanul Nou si, �mpreuna cu Bucsoiu, nume de munti �n
Buceci. Ele deriva de la un hipocoristic Buc sau Bucea, care presupun
ca e o scurtare a foarte frecventului (pe la Bran) nume Bucur. Un
derivat al acestora e �nsusi numele Buceciului, format cu acelasi
sufix ca numele comunelor Maneci, dincolo de trecatoarea Santului, si
Moeciu, �n Bran. Cel dintai e derivat de la Man sau Manea, forme
scurtate de la Mamole (Emanuil), iar cel de-al doilea, poate, de la
Moise, nume de asemenea foarte raspandit prin Bran."

(Sextil Puscariu, "Brasovul de altadata", Editura Dacia din Cluj in
1977.)