vineri, 1 decembrie 2006

Ada-Kaleh

Ada Kaleh - autor: Tudor Georgescu

Cati din romani au auzit de Ada-Kaleh? (Am intrebat mai demult
diversi amici dac stiu de Ada-Kaleh, si au ridicat din umeri:eram
curios sa vad daca se cunoaste insulita aceasta).Un mic paradis in
mijlocul Dunarii, situat intre Varciorova si oraselul Orsova. O
insulita de numai 1750 m lungime si 400-500 m latime. Am fost
fascinat de mult de aceasta insulita, si inca sunt, insulita , care,
dupa cum, probabil stim, a fost inundata odata cu creearea Barajului
de la Portile de Fier. Insula a fost locuita in majoritate de
musulmani, dupa cum arata si numele ei "Ada-Kaleh" (nume care in
turca inseamna "Insula Cetate" sau "Fortareata Insulei", informatie
luata din articolul "Ada-Kaleh" al lui A> P. Codreanu, aparut in
Calendarul TCR-ului din 1935, vol. II). Exista o intreaga istorie a
acestei insulite nemaipomenite, in Anuarele geografice, in manualele
scolare de Geografie si Istorie de pana in perioada comunista, in
cronicile ziarelor din perioada devierii cursului Dunarii, in vederea
construirii marii hidrocentrale si a bartajului de la Portile de Fier
(jurnale mai ales din Severin, Orsova....in general din Banat). Ce
vreau sa va mai spun este ca aceasta insula, Ada-Kaleh, pe langa
rolul strategic jucat in istorie, dupa ce a fost trecuta si de
partea Turcilor, si a Austriecilor, si a Ungurilor (dupa incheierea
razboiului de la 1877-1878 a fost cedata Austro-Ungarilor) la 1919,
prin dorinta locuitorilor ei ea a fost integrata Romaniei. Pe insula
se aflau alei umbrite de castani, iar strazile care traversau insula
erau pline de bazare (unde se comercializau margele, bratari,
dulceata, rahat, inele , ciubuce, parfum de trandafir), exista o
fabrica renumita de tigari (fumatorii batrani de pe malurile Dunarii
isi aduca aminte), si o scoala de meserii unde fetele invatau tesutul
de covoare, croitoria si menajul.

Am fost de curand la Orsova (sa fie vreo 6 saptamani de atunci), intr-
o excursiune "de serviciu" sa-i spunem, unde am stat trei zile. Am
fost pentru a treia oara cu vaporajul la Cazanele Dunarii (Mari si
Mici), ne-am scaldat in Dunare, desi apa era foarte rece, da' nu am
putut rabda, am stat de vorba cu oameni de-ai locului, cum am mai
facut-o in excursiile prin zona Banatului. Am vazut Capul lui Decebal
sapat in stanca, de dimensiuni impunatoare. Nu m-a surprins deloc
cand, iarasi, am auzit de la oameni ca Ada-Kaleh este atat de vie in
amintirea lor. Sa nu uitam ca Barajul de la Portile de Fier a fost
terminat la inceputul anilor '70 (asa imi aduc aminte). Si nu
neaparat batranii locurilor isi amintesc cu placere de insula Ada-
Kaleh.
Daca sunteti interesati de povestea acestei Insule, sau de locurile
superbe ale Severinului, Orsovei, Baziasului, mergeti; cazare se
gaseste la preturi nu foarte mari, la oameni in gazda. Se pot face
plimbari cu vaporasul pe Dunare. Baile Herculane se afla foarte
aproape, si chiar din malul Dunarii sunt trasee marcate (de exemplu
cel pe la Domogled, inspre Muntii Mehedintiului), inspre Muntii
Mehedintiului, Aninei, Almajului, unde va asigur ca veti
descoperi "altfel" de frumuseti ce se ascund printre desele paduri de
foioase.

In loc de incheiere, vreau sa stiu cine are cunostinte despre vechiul
oras Orsova, scufundat odata cu ridicarea Barajului de la Portile de
Fier.

Numai bine!
Tudor

2 comentarii:

Anonim spunea...

Sunt multe persoane care au cunostiinte despre vechiul oras Orsova. Unii dintre ei au scris numeroase articole, cel mai important fiind Constantin Juan Pietroi, locuitor al Orsovei, care pregateste o monografie in trei volume (primul a aparut, al doilea urmeaza in curand). Apoi, mai sunt cercetari arheologice si alte izvoare din periodice vestice, inclusiv americane, care dau date despre evenimente intamplate in acel loc, atat de important pentru controlul Dunarii.

Anonim spunea...

Un articol despre vechiul castru Dierna se gaseste la adresa:
http://diernaorsova.blogspot.com/
Articolul, completat a fost publicat de revista Conexiuni (www.conexiuni.net), din pacate trunchiat in varianta electronica.
Acolo sunt indicate surse bibliografice interesante.