Posada - intrebare si raspuns

Re: Posada


Geo Scripcariu wrote:

Cate Posade stiti (in afara celei de pe Valea Prahovei)? Care (unde
exact) e cea din istoria medievala, cea legata de Mircea-cel-Batran?
Ce
dovezi sunt in cest sens?

Geo Scripcariu

.........................................


Geo, m-am uitat prin cateva carti de istorie pe care le am acasa, ca
sa-mi pun putin ordine in idei, si mi-am mai improspatat putin
cunostintele despre batalia de la Posada. Dupa cum o sa vezi mai jos,
istoricii sunt rezervati, dar aproape toti sunt de acord ca armata
ungara nu s-a retras prin culoarul Rucar-Bran, si cu cu atat mai
putin prin Valea Prahovei, care pe vremea aceea era insotita un codru
de nepatuns.

Eu daca as fi fost Carol Robert de Anjou m-as si intors acasa tot
prin Lovistea :), in nici un caz pe drumul Rucarului, ca sa nu mai
vorbim de Valea Prahovei. Multi dintre cei de pe lista aceasta au
mers ceva prin Romania si cred ca pot aprecia alternativele lui Carol
Robert. Legat de cea de-a doua intrebare a ta, "ce Posade mai stiti
prin Romania", trebuie sa dau o fuga pana la Biblioteca Academiei,
cred ca sunt multe sate si diverse locuri numite asa...

In 1330, lucrurile s-au desfasurat cam asa:
Regele Basarab era vasalul regelui maghiar Carol Robert de Anjou,
care il numea pe Basarab "voievodul nostru". Nemultumit si

ingrijorat de politica externa activa pe care Basarab o ducea pe cont
propriu la sud de Dunare si in Rasarit, Carol Robert,

luand drept pretext ocuparea de catre Basarab a unor teritorii
socotite apartinand Coroanei, incepe o incursiune impotriva

lui Basarab, pe care il socoteste de data
aceasta "razvratit", "nesupus", "necredincios". Intentia lui Carol
Robert era sa-si

impuna in toate privintele autoritatea de suzeran. El intra in
Muntenia, reocupa Severinul si respintge cererile de pace ale

lui Basarab , care promitea recunoasterea suveranitatii, plus o
despagubire speciala de 7000 marci (75 kg aur). Basarab era

dispus chiar sa-l trimita pe fiul sau la Curtea Regeasca, drept gaj
al credintei sale. toate aceste conditii erau foarte

avantajoase pentru regele maghiar. Carol intra in Tara Romaneasca,
ajunge pana la Arges, in fata certatii, dar in acest

moment armata sa era deja istovita, caci dupa obiceiul din totdeauna
al tinuturilor noastre, voievodul muntean facuse parjol

in fata dusmanului. Ostasii sufereau de "foamea cea mare", dupa
expresia cronicii unguresti. In cele din urma Carol da

porunca de intoarcere, fara sa fi angajat o lupta decisiva cu oastea
romanilor. La intoarcerea in Ungaria armata sa este

surprinsa de armata lui Basarab intr-o trecatoare, lovita din toate
partile de ostasi care pravalesc bolovani de pe munti, pe

cand calea dinainte este taiata de bolovani rostogoliti de-a
curmezisul. Romanii ocupasera inaltimile si inchisesera cu

santuri de pamant ambele iesiri, pravalind bolovani si copaci taiati
si tragand cu sagetile in gramada. Macelul in care piere

toata floarea nobilimii maghiare tine 3 zile. In aceasta batalie p-a
pierdut pecetea regelui. Regele insusi, ca sa scape si-a

schimbat hainele cu unul din credinciosii sai, si abia a putut iesi
neobservat din valmasagul de acolo. Dezastrul e

pomenit in mai multe surse, intre care si o cronica pictata cu
miniaturi in culori - Chronicum Pictum.
Batalia de al Posada si anul 1330 reprezinta sfarsitul sezeranitatii
maghiare si aparitia primului stat roman independent.



PARERILE ISTORICILOR PRIVIND LOCALIZAREA BATALIEI:


Neagu Djuvara: O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri de
Neagu Djuvara, Humanitas, 1999
- destre trecatoarea respectiva: "Inca neidentificata cu siguranta,
dar cunoscuta in istoriografie cu numele

gresit "Poasada""


Vlad Georgescu: Istoria Romanilor de la origini pana in zilele
noastre, Humanitas, 1989, Printed and bound in Germany
- pomeneste de locul numit "Posada", fara a insista asupra
subiectului.


Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu: Istoria Romanilordin cele
mai vechi timpuri pana astazi, Ed. Albatros, Bucuresti,

1971
- "Nu se stie sigur unde s-a dat aceasta memorabila lupta. Unii
istorici cred ca ea a avut loc intre Campulung si Bran, la locul
numit "Posada". Dar de la Cetatea Argesului (sub Castro Argias) unde
ajunsese armata ungara,

drumul cel mai scurt la intoarcere nu e prin Campulung, Bran, Brasov,
ci prin Lovistea, si apoi Valea Oltului, spre Sibiu. E mai probabil
ca lupta sa fi avut loc pe aici, asadar intre Curtea de Arges si
Sibiu, probabil prin Lovistea"


Dictionar Enciclopedic Roman, Ed Politica, Bucuresti, 1965 si
Enciclopedia Geografica a Romaniei, Ed. Enciclopedica, Bucuresti,
2002
- "loc neidentificat, probabil prin Lovistea"


Istoria Romaniei, Academia Republicii Populare Romane, Editura
Academiei Republicii Populare Romane, Bucuresti, 1962-
- "Lupta s-a dat intr-un loc al carui nume nu e indicat de izvoare,
el este cunoscut insa in istoriografie

sub numele de Posada, care inseamna de fapt loca intarit, si e situat
probabil pe drumul de iesire din Tara Romaneasca in

Lovistea"


Simion Teodor, Culoarul Rucar-Bran - O poarta in Carpati, Editura
Sport-Turism, Bucuresti, 1990
- "O atentie deosebita i se acorda topicului Posada, localizata de
unii cercetatori intre Rucar si Podul

Dambovitei, la Plesa Posadei - cu intelesul de loc ingust, periculos,
greu de strabatut, unde s-ar fi desfasurat celebra

batalie de la 1330..."




Bibliografie:

Neagu Djuvara: O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri de
Neagu Djuvara, Humanitas, 1999
Vlad Georgescu: Istoria Romanilor de la origini pana in zilele
noastre, Humanitas, 1989, Printed and bound in Germany
Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu: Istoria Romanilordin cele
mai vechi timpuri pana astazi, Ed. Albatros, Bucuresti,

1971
Dictionar Enciclopedic Roman, Ed Politica, Bucuresti, 1965
Enciclopedia Geografica a Romaniei, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 2002
Istoria Romaniei, Academia Republicii Populare Romane, Editura
Academiei Republicii Populare Romane, Bucuresti, 1962
Simion Teodor: Culoarul Rucar-Bran - O poarta in Carpati, Editura
Sport-Turism, Bucuresti, 1990