luni, 4 decembrie 2006

Capatana Porcului (masivul Bucegi)

Capatina Porcului din masivul Bucegi este dealul in spatele caruia se
afla cabana Poiana Izvoarelor. "Clabucetul" mai degraba decat dealul,
caci din punct de vedere geografic, peisagistic si geologic se afla
nu in Bucegi, ci in Clabucetele Predealului.

Toti montaniarzii care bat Bucegii stiu acest clabucet. Cum ajungem
in Poiana Pichetul Rosu venind dinspre Poiana Izvoarelor, ni se
infatiseaza pe dreapta padurea devastata de pe versantul vestic al
Capatanii Porcului. Ani de zile m-am intrebat ce s-a intamplat acolo,
trecand spre Malaiesti sau Omu.

Incendiu? Defrisare nu parea, caci brazii erau daramati de la
jumatate.

Cred ca multi si-au pus intrebarea ce s-a intamplat acolo, pe
Capatana Porcului.
Pai cam asta pare sa fie...

"...Capatana Porcului, unde in toamna anului 1916 a fost un cumplit
bombardament de artilerie, ale carui urme se vad si azi si unde, in
fiecare an, in Maiu, coprinele in floare, albesc patand placut
verdeata ierbei infratite....."" (I. Tacu)

Mai jos aveti extrase din articoul lui IORDAN I Tacu (INSTITUTOR-
DIRECTOR AL ORF. C. F. R. DIN PREDEAL) din "AL TREILEA ANUAR AL
BUCEGILOR"– 1928, in care autorul ne mai spune ceva: cum ca ar fi o
greseala toponimica, si Capatana Porcului este de fapt in alta parte.

Nu stiu alti "bucegisti" ce vor zice, dar mi-e greu sa numesc
clabucetul cu pricina altfel decat Capatana Porcului. Poate imi
reviziuesc atitudinea totusi...voi ce parere aveti? :)




"Vom starui in deosebi asupra acestei greseli toponimice.. "Capatana
Porcului" e azi un nume cunoscut, de catre foarte multi — in special
bucuresteni — cari n'au nici o legatura cu turismul.
Scriitorul N. Kiritescu, autorul piesei "Un erou" face ca Tuluca
Peles, eroul, sa apese asupra acestui nume Capatana Porcului, unde in
toamna anului 1916 a fost un cumplit bombardament de artilerie, ale
carui urme se vad si azi si unde, in fiecare an, in Maiu, coprinele
in floare, albesc patand placut verdeata ierbei infratite.
Unii afirma — in special locuitori din Busteni — ca varful Capatana
Porcului ar fi cota 1594, din culmea Baiului, la Nordul careia se
gasesc cota 1589, varful Baiului.
De unii dintre acestia a fost informat si d. Nestor Urechia care, in
articolul sau "Dihamul" din "Al doilea anuar al Bucegilor",
serie: "Dupa un sfert de ora de urcus, dela picioarele Dihamului, ai
de ales drum in trei directii: la stanga, pe poteca Take Ionescu,
care te duce sub partea varfuita numita "Capatana Porcului", la
pichetul graniceresc zis Rosu, etc.
Tocmai acest "pichet Rosu" a facut sa se mareasca confuzia si sa se
numeasca varful — cota 1594, situat la S-Vest de Dihamul,
drept "Capatana Porcului", care in realitate este situata la M-Est de
Dihamu, adica in partea opusa.
In lucrarea mea "Predealul" am notat "Capatana Porcului", acolo unde
ea se afla in realitate, unde mi-a fost aratata de Predeleni, si de
cei doi buni cunoscatori ai regiunei, pe cari i-am citat mai sus. In
acelasloc mi-o confirma si padurarii actuali din Rasnov.
De unde pnovine greseala? Sa cautam a o lamuri!
Ridicarea topografica a hartii militare romane, a regiunei ce ne
intereseaza, s'a facut in 1897. O harta provizorie la scara 1:50.000
s',a tiparit la 1900, in care harta, la cota 1594, figureaza si
denumirea de "Capatana Porcului".
Revizuirea topografica se face in 1902 si'n harta militara romana, la
scara 1:100.000, editia din 1914, Capatana Porcului notata la 1900,
la cota 1594, nu mai apare, notand in schimb, acolo unde ea este in
realitate cota 1473 N.E. de Dihamu — varful "La Cleste", care este
cum am spus, locul unei tarle.
La 1897 "pichetul Rosu" nu exista, din care cauza nici nu se afla pe
harta. Exista insa un pichet graniceresc la poalele
adevaratei "Capatana Porcului", unde este punctul de legatura intre
Baiul si Clabucetul Baiului.
In urma cand s'a ridicat "pichetul Rosu", confuzia s'a marit,
datorita faptului ca langa "Capatana Porcului" spre S de ea exista un
pichet; denumirea de "Capatana Porcului" se da acum cu mai multa
siguranta si cotei 1594, la sudul careia era un pichet: "Pichetul
Rosu".
Dar anterior ridicarei hartii romane, s'a facut, pela 1853, harta
austriaca a regiunei, revizuita pela 1880, cu ocazia delimitarei
frontierei. Dupa una din aceste harti austriace reproduce I.
G. .Babes—in lucrarea sa Din Plaiul Pelesului, harta Predealului.
In harta reprodusa de Babesla cota 1594 este notat "Tarla Berbecului"
iar "Capatana Porcului" este aratata ceva mai spre Vest decat e in
realitate, cam acolo unde se afla azi notat — si'n harta romana si'n
cea austriaca — Aschenkopf — Magura Cenusie — sau numai Magura, cum
zic Romanii.
Daca in editia ultima a hartii romane din 1914, "Capatana Porcului"
este eliminata, datorita faptului ca se constatase confuzia, in
editia hartii austriace revizuita pe teren in nov. 1916, "Capatana
Porcului" este insemnata acolo unde ea se afla in realitate, cota
1473, dela poalele careia isi are obarsia Valea Iadului, unde se
leaga Clabucetul Baiului, cu muntele Baiul.
M'am intrebat care sa fie semnificatia numelui de "Capatana
Porcului"? Explicatia ce mi-a fost data de un satean ca, prin cele
doua pete de vegetatie arborescenta, asezate aproape simetric in
partea vestica ca doi ochi, ea ar capata infatisarea unei capatani de
porc — nu mi se pare verosimila.
Inchin a crede ca, pe aici trecand hotarul despartitor intre
Rasnoveni si Predeleni, o capatana de porc salbatic, destul de
numerosi in trecut, fixata intr'un anumit chip, va fi servit ca punct
de reper al hotarniciei.
Iar mai tarziu, cand capatana de porc n'a mai existat, magura a
continuat sa se numeasca "Capatana Porcului". Ea era versantul estic
impadurit si dela baza ei pornesc vaile: Leuca si Iadului, care-si
poarta apele pe un strat calcaros, formand, — mai ales valea Iadului —
mici caderi de apa."


Matei Laudoniu

Niciun comentariu: