Jepii Mari. Jepii mici

epii Mari si Jepii Mici din Bucegi

PASAJ EXTRAS DIN - CARMEN SYLVA - CARTEA "POVESTILE PELESULUI", 1882

"Din grupa Bucegiului rasar ca doi colti de uriasi pusi alaturea cei
doi Jipi si privesc indaratnic unul la altul. Printre dansii se
arunca in cascade fioroase Urlatoarea la vale si-si croieste turband
drumul pana la Prahova."


PASAJ EXTRAS DIN , N. URECHEA NESTOR URECHEA � CARTEA "VRAJA
BUCEGILOR", 1926 � CAPITOLUL: "PRIVELISTEA BUCEGILOR"

"Jepii urmatori, mici si mari, au cu totul o alta infatisare. La o
inaltime mai mica decat aceea a Caraimanului, de care Jepii sunt
despartiti prin Valea Jepilor, se desprinde o coama, care merge in
linie dreapta, se ridica de-a lungul unui zid rezemat pe coastele
injnepenite si se indreptewaza oblic spre Valea Prahovei. Apoi
deodata se curma si inchipiueste un mare V, intre Jepii Mici si Claia
Mare. Nu e oare bine numit acest pisc razletit al sirului, a carui
temelie mai apropiata de Busteni se subtie in inaltime, de ia forma
unei clai sau a unei capatani de zahar, pe a carei titila se pare ca
picior omenesc nu poate calca? Claia mijlocie, despartita de Claia
Mare, printr-un adevarat horn, Valea Seaca, este spintecata in
mijlocul ei de un abis, a carui adancime nu o poate masura ochiul.
Claitele se ivesc ca niste copilasi, prin faldurile rochiei de brazi
a Claii Mri si pe cand Costila si Caraimanul sunt putere si maretie,
Jepii infatiseaza ciudatenia Bucegilor.
La stanga, creasta Jepilor Mari alcatuieste o linie putin valuroasa,
inaintand spre Prahova; un amfiteatru este sapat dedesubt, cu
pripoare de iarba, placute si ademenitoare la urcus, iar mai jos,
strapungand piatra, se ivesc cele doua Urlatori, din care cea mare se
arunca in cascada.
La capatul crestei Jepilor Mari, se asterne un podis aplecat spre
Busteni, acoperit ici si colo de jnepeni (brazi pitici tsaratori), a
caror verdeata este impestritata las inceputul verei de pete rosii de
bujori de munte. Deodata aceasta pajiste inalta, pe care privirea o
poate mangaia, fara a se rani prin colti ascutiti, se intrerupe, si o
cascada de piscuri si tutuiuri se repede spre Valea Prahovei; o
navalire de suliti lasa intre el bliduri in forma de mici V; parca ar
fi valurile unui puhoi urias, sleite de un ger geologic impietritor."


PASAJ EXTRAS DIN - CONSTANTIN C. GIURESCU - LUCRAREA "ISTORIA
PADURII ROMANESTI", 1976, EDITURA CERES, BUCURESTI

"Sub muntii Jepii Mici, intre "Urlatori" era (in a doua jumatate a
secolului XIX, n.n.) o padure de mesteceni si multi plopi � e vorba
de specia de plop de munte (Plopus tremula) � Padure numita Plopii
Rudarilor, din pricina rudarilor tarani care veneau aci sa lucreze,
din lemn de plop, albii si alte vase."