Toponime din Bucegi

Lista primita pe mail de la colegul de lista Radu Hera. Lectura placuta!



1. CRUCEA EROILOR: simbolul Bucegilor, aceasta cruce inalta de 33 m a fost
construita intre anii 1926 si 1928 de catre CFR in memoria eroilor cazuti in
luptele de pe Valea Prahovei in primul razboi mondial;



2. MUNTELE CARAIMAN: numele acestui munte inseamna “Conducatorul negru”
sau “Preotul negru” de la cuvintele turcesti kara=negru si imam=conducator,
preot (“Hoinar prin Bucegi” – Andrei Pandrea);



3. Vârful Bucura (primul vârf la sud de Omu): se numeste astfel in
amintirea Bucurei Dumbrava (1868-1926), pe numele ei adevarat Stefania (Fanny)
Seculici; scriitoare si drumeata neobosita, ea este una dintre initiatoarele
turismului românesc;



4. MUNTELE FORBAN (din Muntii Dihamului): numele acestui munte provine de
la cuvintele sasesti Vor Bahn (in limba germana Vor der Bahn - inaintea
trenului), deoarece in fata acestui munte se construise la sfârsitul secolului
trecut o cale ferata ingusta (de decauville) pentru exploatarea forestiera.
Muntele se afla inaintea trenului, deci a devenit, in grafia româneasca, Forban
(“Hoinar prin Bucegi” – Andrei Pandrea);



5. MUNTELE GUTANUL: poarta numele lui Mos Gheorghe Gutanul (“Hoinar prin
Bucegi” – Andrei Pandrea);



6. STâNCILE “FRANZ-IOSEF”: aflate la 1299 m altitudine, la 5 minute de la
cabana Poiana Stânei, au fost amenajate cu trepte si grilaje de fier in anul
1897, cu prilejul vizitei la Sinaia a imparatului Austro-Ungariei, Franz-Iosef
(“80 trasee turistice in Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



7. SAUA BAIULUI (din Muntii Dihamului): pentru muntele Baiu s-a purtat
timp de câteva decenii, la inceputul secolului trecut, un proces intre râsnoveni
(stapânitori ai muntelui inca din anul 1593) si boierii Dudescu, Cretulescu,
Raducanu, Paleologu si medelnicerul Grigorie, care revendicau proprietatea
muntelui. Denumirea de Baiu (suparare, necaz) se pare ca vine de la acest
litigiu (“80 trasee turistice in Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



8. la poliTe (Valea Gaura): numele acestui loc provine de la fostul post
de politie care se afla aici inainte de primul razboi mondial; se mai numeste
“La Politie” sau, simplu, “Polita” (“80 trasee turistice in Muntii Bucegi” – Al.
Beldie);



9. ColTii Tapului: legenda spune ca odinioara, când boierii urgisiti
fugeau din Tara Româneasca peste munti la Brasov, o ceata intreaga,
ratacindu-se, a innoptat prin aceste locuri. Peste noapte un tap salbatic furios
a pravalit in prapastie pe unul dintre calatori si de atunci locul se numeste
“Coltii Tapului” (“80 trasee turistice in Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



10. Pichetul roSu: isi trage numele de la fostul pichet românesc de graniceri
din acest punct, care avea acoperisul vopsit cu rosu;



11. DRUMUL LUI BUTMALOIU: este traseul turistic marcat Vârful cu Dor – Piatra
Arsa - Cocora – Pestera. A purtat câteva decenii numele lui Nicolae Butmaloiu
sau Mos Butmaloi, primul cabanier român din Bucegi si vestita calauza a primilor
“bucegisti” (“Cartea Muntilor” – Bucura Dumbrava);



12. PIATRA ARSA: are o legenda culeasa de V. A. Urechia si publicata in 1891.
Potrivit acesteia intr-o zi de demult un potop s-a abatut peste Valea Prahovei,
“dealuri batrâne s-au pornit”, apele au iesit din matca, potecile si drumurile
s-au rupt. Oamenii si turmele erau in mare cumpana. Ciobanul Bârsan a chemat
atunci cu glas de bucium “in patru parti ale cerului” si s-au adunat “cei de-o
limba cu dânsul”. Multimea de oameni a pus umarul si a ridicat un zid in calea
apelor si l-a aruncat intre Vârful cu Dor si Jepi. Asa au curatat toata Valea
Prahovei si “le-au asternut apelor pat nou cu prund si nisip galben”. Apoi,
ciobanii au ingramadit “codrii de lemn taiat” peste munte si au dat foc
lemnelor. Lutul s-a prefacut in stânca si astfel apele au ramas neputincioase la
un nou potop. De la fumul acestor “codrii de lemne” arse, muntele isi trage
numele de Piatra Arsa (“Cartea Muntilor” – Bucura Dumbrava);



13. poiana “la sfârSitul lumii” (situata deasupra Hotelului Alpin “Cota
1400”): inainte de construirea hotelului, drumul carosabil iesea din padure in
aceasta poiana larga, sub o coama. Ultimii pasi de urcus spre aceasta coama
ofereau privirii o perspectiva larga si se deschidea o mare suprafata de cer.
Impresia de suspendare a determinat denumirea poienii (“80 trasee turistice in
Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



14. PIATRA TURCULUI (pinten stâncos aflat deasupra cabanei “Cota 1500”): se
spune ca in anul 1831, când arnautii au fost invinsi de turci la Târgoviste si
apoi alungati peste munti pâna prin partile acestea, câtiva turci, care urmareau
pe arnauti, s-au prabusit cu cai cu tot de pe aceasta stânca (“80 trasee
turistice in Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



15. Poiana “la bAtaia cocoSilor” (aflata pe traseul Poiana Izvoarelor –
Malaiesti): se spune de catre vânatori, ca aici se aduna si se bat cocosii de
munte toamna, in perioada imperecherii (“80 trasee turistice in Muntii Bucegi” –
Al. Beldie);



16. stânca lui varsanufie (aflata pe traseul Poiana Stânei-Piatra Arsa):
poarta numele unui preot din Sinaia care a trait la inceputul secolului (“80
trasee turistice in Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



17. PLAIUL LUI PACALA (intre Pestera si Piatra Arsa): zona acoperita cu
pajisti de taposica si musuroaie inierbate; datorita mersului obositor prin
terenul incomod, ciobanii au dat acest nume tinutului (“80 trasee turistice in
Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



18. valea trAsnetului (afluenta a Vaii Laptici): pe vremuri se spune ca aici
a fost trasnit un cioban cu intreaga sa turma (“80 trasee turistice in Muntii
Bucegi” – Al. Beldie);



19. punctul “la cleSte” (din Muntii Dihamului): se afla in preajma cabanei
Vânatorilor de munte; pe vremuri aici se afla o târla de oi de la care a ramas
multa vreme un “cleste”, adica un trunchi de molid infipt in pamânt, cu câteva
ramuri taiate scurt, intre care ciobanii fixeaza un bolovan de sare pentru oi
(“80 trasee turistice in Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



20. valea râSnoavei: numele este de origine slava si inseamna “Valea Morii”
(“80 trasee turistice in Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



21. Valea leuca: numele provine de la forma vaii, asemanatoare cu leuca unui
car (“80 trasee turistice in Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



22. DRUMUL ARVATILOR (din Valea Ciubotea): arvatii erau tâlhari si dezertori
proveniti din trupele eteristilor lui Alexandru Ipsilante. ~n anii 1821-1823
jefuiau in munti pe boierii pribegi ce se inapoiau in tara dupa razmerita,
precum si pe negustori si alti calatori. Au fost urmariti multa vreme de oamenii
legii, iar cei care au scapat s-au asezat in satele din Trecatoarea Branului
(“80 trasee turistice in Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



23. brâna lui stAnilA: aflata intre punctul “La prepeleac” si “Cununa
Bucsoiului”; de pe aceasta brâna a cazut si a murit Gheorghe Stanila din Râsnov,
faimos vânator “care a impuscat 59 de ursi in viata sa“ (“80 trasee turistice in
Muntii Bucegi” – Al. Beldie);



24. monumentul eroilor (din Muntii Dihamului): in timpul primului razboi
mondial in aceasta zona s-au dat lupte crâncene; aici se afla un mausoleu in
cinstea eroilor cazuti in lupte;



25. MANASTIREA SINAIA: intemeiata de pustnici in anul 1695 si numita astfel
dupa asemanarea cu o manastire ortodoxa (numita tot Sinaia) din peninsula
muntoasa Sinai (“Hoinar prin Bucegi” – Andrei Pandrea);



26. MECETUL TURCESC: Valea Ialomitei izvoraste de sub stânca numita “Mecetul
Turcesc”, la poalele vârfului Omu, prin doua izvoare pe care oamenii le-au numit
astfel: Valea Cotlonului (vest) si Valea Bisericii (est); in turceste la
“biserica” se spune “mecet”, iar numele marelui bloc de calcare se pare ca aici
isi are originea (“Hoinar prin Bucegi” – Andrei Pandrea);



27. drumul lui Deubel: este traseul spre vârful Omu prin Bucsoiul Mare si
poarta numele lui Friedrich Deubel, un mare iubitor al muntelui, profesor la
Liceul german din vechiul Brasov (secolul XIX);



28. STâNCA Si hornul LUI GELEPEANU: poarta numele vestitului drumet si
vânator de capre Nicolae Gelepeanu (1860-1923) din Busteni, unul dintre primii
exploratori ai masivului;



29. CLAIA MARE (din Jepii Mici): localnicii i-au dat acest nume datorita
asemanarii cu o claie de fân sau cu o capatâna de zahar (“Vraja Bucegilor” -
Nestor Urechia);



30. muntele coStila: se pare ca numele celebrului colos de stânca vine de la
cuvântul “gostina”, ceea ce insemna “birul pe oi”. Pe acest munte se strângeau,
in vremurile de demult, birurile de la stâne, biruri numite “jus montanum”
(“Hoinar prin Bucegi” – Andrei Pandrea);



31. valea sugArilor: in ungureste cuvântul “sugar” inseamna domn, deci
aceasta vale s-ar numi “Valea Domnilor” (“Hoinar prin Bucegi” – Andrei Pandrea);



32. babele: se pare ca numele vestitelor stânci provine de la legenda Babei
Dochia, care s-ar fi transformat in stana de piatra impreuna cu oile ei chiar pe
locul Babelor de astazi (“Hoinar prin Bucegi” – Andrei Pandrea);



33. StâNA LUI BURLACU (aflata aproape de intrarea in Valea Horoabei):
apartinea (intre 1830-1880) ciobanului Ion Afloarei, zis Ion Burlacu deoarece nu
s-a casatorit decât spre batrânete (“Hoinar prin Bucegi” – Andrei Pandrea);



34. Sinaia: in locul statiunii de astazi se afla acum 170 de ani catunul
“Izvorul” cu 24 de familii (“Hoinar prin Bucegi” – Andrei Pandrea);



35. BUSTENI: la jumatatea secolului XIX, pe locul actual al orasului se afla
un catun cu 29 de familii, numit “Trestia” (“Hoinar prin Bucegi” – Andrei
Pandrea);



36. Azuga: se afla pe locul satului “~ntre Prahove”. Vechea denumire a fost
schimbata in 1881 când s-a inaugurat gara Azuga (“Hoinar prin Bucegi” – Andrei
Pandrea);



37. predeal: era in secolul XIX un simplu catun si popas de posta la Gura
Râsnoavei (“Hoinar prin Bucegi” – Andrei Pandrea);



38. hotelul peStera: se afla alaturi de locul fostei cabane ridicate in 1923
de Societatea “Hanul Drumetilor”. “Hanul din padurea Cocorei” sau “Hanul
drumetilor”, una dintre primele cabane din Bucegi, a fost construit de primii
cercetatori ai masivului: Mihai Haret (presedintele Societatii), Bucura
Dumbrava, doctorul Alceu Urechia, Emanoil Bucuta etc. si tot aici a fost
cabanier vestitul Nicolae Butmaloiu;



39. NUMARATOAREA OILOR (din Valea Cerbului): “strâmtoare ingusta si
intortocheata, marginita de stânci”, acest canion scurt a primit numele de la
ciobani. Fiind atât de ingust incât oile nu puteau trece decât in sir indian,
ciobanii din vechime il foloseau pentru a numara animalele, ei “pazind” mai sus,
la iesire (“Vraja Bucegilor” - Nestor Urechia);



40. poiana “la piatra pârlitA” (din Valea Cerbului): celebru loc de popas
pentru ciobanii ce urcau cu oile spre portiunea superioara a vaii. ~n poiana se
afla Stânca pârlita, “care infatiseaza un fel de firida adânca” si poarta acest
nume datorita nenumaratelor focuri pe care ciobanii le-au facut la adapostul ei
(“Vraja Bucegilor” - Nestor Urechia);



41. VALEA COMORILOR (din Moraru): pe vremuri, locuitorii din Busteni si
Poiana Tapului au sapat prin aceste locuri cu gândul de a descoperi comori
ascunse de catre boierii fugari. Salbatica si putin umblata, Valea Comorilor din
Moraru isi trage numele din acele timpuri (“Vraja Bucegilor” - Nestor Urechia);



42. traseul “tache ionescu”: este poteca marcata ce duce prin Pichetul Rosu
la fosta cabana Malaiesti. A fost amenajat cu cheltuiala marelui om de stat,
iubitor al muntelui (“Vraja Bucegilor” - Nestor Urechia);