In articolul de mai jos (destul de lung pentru unii, poate) veti
descoperi pe langa denumirile pe care le-a avut actuala Insula a
Serpilor, si multa bibliografie antica, si cate alte toponime
explicate. Am redus articolul d-lui Dominutz Padurean, din cea mai
completa carte despre Insula Serpilor, aparuta la Constanta, ed.
Muntenia, 2004, 560 p.
La sfarsitul acestui exercitiu de logica si de urmarire a izvoarelor,
de ani intregi de cercetari si munca, am sa adaug si micul meu
comentariu despre ce a uitat sa ne spuna Dl. Padurean, referitor la
cultul grecilor despre zeii lor.
Numele insulei.
In izvoarele literare, istorice, cartografice si geografice aparute
pe parcursul a mai bine de doua milenii si jumatate – intre anul 777
i. Hr. si zilele noastre – aceasta insula legendara a aparut
consemnata sub mai multe denumiri: ACHILLEA (de unde probabil,
numele bratului Nordic al Dunarii, bratul Chiliei – a Chiliei <
Achillei??, in amintirea lui Achille. In cronica lui Bonifinius
(secretarul regelui Matei Corvin), cetatea Chiliei apare, dupa moda
anticizata a vremii, sub numele de Achilleia. In secolul al XVI-lea
sasul Michael Sigler face urmatoarele consemnari despre evenimentele
din Moldova anului 1466: "In acest an, Stefan voievodul Moldovei (…)
a ocupat cetatea Chiliei, care la cei vechi se numeste Achilleia, dup
ace i-a izgonit pe unguri de aici"), Achilleis, Achilles, Achilleus,
Achillis, Cacearia (Cazaria, Chazaria?), Fadunisa, Faena, Fedonici,
Fedonixi, Fedonxi, Fedunixe, Fidanissa, Fidocusi, Fidognisi, Fidonis,
Fidonisi, Fidonissi, Fidonixi, Fidony, Ilanda, Ilan Adassi, Illonada,
Insula Alba, Insula cu Serpi, Insula lui Achille, Insula Luminoasa,
Insula stralucitoare, Insula Serpilor, Isle de la Foy, Isola dei
Serpenti, Isola Rosia, Jilan Adassi, Lacasul lui Achille, Levca,
Leuke (In limba greaca ca substantive inseamna "plop alb", iar ca
adj. fem. Inseamna "alba"), Leuce (in limba Latina "leuce", es f. ca
adj. = cea alba), Leuce a lui Achille, L'Ile des Serpents, Macaron,
Macaron Nessos – (insula) a fericitilor (Helixea), Nisi, Ofidonia,
Ofidonio, Ophidoniss, Phidonisi, Phidonissi, Phidonixi, Phydonixi,
Rubea, Rubra, Schlangen-insel, Selina, Snakes'Isle, Stanca alba,
Tarmul cel alb, Zmeinoi (Zmeinyi, Zmeinii) Ostrov s.a.
Denumirile citate pot fi asezate – avand in vedere elementele
lor "cheie", definitorii – in patru mari grupe:
1. prima grupa cuprinde denumirile care au in compunere – direct
sau indirect – adjectivul ALB.
2. a doua grupa cuprinde denumirile care au in compunere numele
celui mai mare si mai iubit dintre eroii Greciei Antice, Ahile
(Achille).
3. a treia grupa cuprinde denumirile care au in compunere numele
uneia dintre prezentele dominanate in fauna de altadata a insulei,
sarpele (Natrix tessellate Laur)
4. Cea de-a parta grupa cuprinde denumirile mai rare, mai putin
utilizate, din care unele raman in continuare cu o etimologie incerta.
Din punct de vedere chronologic si al gradului de utilizare,
denumirile apartinand primelor doua grupe au aparut si s-au utilizat
pe larg in antichitate (indeosebi intre sec. VIII i. Hr. – II d.
Hr.), dar si mai apoi, intr-o masura, ceva mai redusa, pana in zilele
noastre.
Denumirile celei de-a treia grupe au aparut in Evul Mediu (in sec.
XIII sau anterior acestuia, ele ramanand in uz (traduse in diverse
limbi) pana in zilele noastre.
Denumirile apartinand ultimei grupe, a patra, de diverse sorginti si
cu etimologii insufficient limpezite, pot fi intalnite din
antichitate pana in secolul XXI.
Cele mai "populare" si mai des utilizate, atat de catre mediile
culte, cat si de locuitorii meleagurilor apropiate sau departate
arealului marii Negre, au fost si raman LEUKE, LEUCE si ACHILLEA
(Insula lui Achille) in antichitate, respective INSULA SERPILOR (in
traducere in diverse limbi), dupa sec. XIII – XIV, pana in zilele
noastre.
Primul autor care a mentionat insula (777 i. Hr.) folosindu-se pentru
nominalizarea ei de adjectivul "alb", a fost Arktinos din Milet, care
in "Aithiopis" ("Aethopidia") mentiona "Insula Alba".
La PINDAR (Nemeea, IV. 49) ea apare mentionata sub sintagma "insula
stralucitoare", iar la EURIPIDE (Andromacha, v. 1249 si Iphigenia in
Taurida, v. 435), apare sub numele de "tarmul cel alb"
Poetul alexandrine LYCOPHRON (Cassandra, v. 186) – plecand de la
imagine ape care o oferea insula privita de pe mare, de la relieful
insulei si culoarea sa specifica – a numit-o "stanca alba".
Aceste denumiri au in compunere termenul (adjectivul) grec "leuke" –
alba, din care a provenit toponimul latin Leuce, cu acelasi inteles.
Cu acest sens metaforic, definitoriu pentru aceasta prima grupa de
denumiri, insula a aparut consemnata – fie sub forma greaca Leuke,
fie cu corespondentul latin al acesteia, Leuce – in scrierile multora
dintre autorii reprezentativi ai antichitatii si Evului Mediu:
- HECATEU din ABDERA: "o insula numita Leuky, adica Alba"
- SCYLAX din CARIADNA: "Leuce"
- NICANDRU (Metamorfoze, Cartea a IV-a): "o insula numita Leuce"
- STRABO (Geographia, II, 5, 22; VII, 3): "Leuce".
- POPOMPONIUS MELA (De Situ Orbis, II. 7): "Leuce"
- PTOLEMEU (Geographia, III. 10): "insula Leuce"
- FLAVIUS ARRIANUS (Periplus Ponti Euxini, 32): "o insula (…)
Leuce"
- DIONYSOS-PERIEGETUL (Orbis Descriptio, 541-548): "Se nume;te
Leuce(…)"
- PAUSANIAS (Laconica, XIX. 11): "o insula cu numele Leuce"
- PHILOSTRAT (Heroica, 224): "Leuce"
- AMMIANUS MARCELINUS (Res Gestae, XII. 8): "Leuce"
- RUFUS FESTUS AVIENUS (De Situ Orbis, II. 7): "Leuce"
- PSEUDO-CAESARIOS (II.112): "Leuce"
- PRISCIANUS (Periegesis, v. 557-561): "o insula care se
numeste Leuce"
- STEFAN din BIZANT (sec. VII): "Leuce"
- IOANNES ZONARAS (intre 112/1150 a alcatuit un
Lexicon): "Leuce, nume de insula in Pont"
- TZETZES (Chiliad, XII; Hist, 396): "Leuce"
De ce Leuke, Leuce (alb)?
Din punct de vedere theoretic, pentru ca etimologia sa fie
convingatoare, ea trebuie sa fie posibila (lingvistic), probabila
(istoric) si verosimila (sub aspectul motivarii socio-geografice).
1. de unde provine termenul care defineste culoarea inclusa in
denumirile care fac parte din aceasta prima si veche grupa de
toponime?
2. De la ce element ce caracterizeaza – sau particularizeaza –
insula, a plecat acest termen (cuvant)?
Prima parte a raspunsului e simplu de descifrat si a fost expusa mai
sus.
In ce priveste partea a doua exista cateva ipoteze:
1. O prima ipoteza sustine ca numele insulei (Leuke, Leuce,
Alba) ar proveni de la spumele albe pe care le formeaza valurile care
izbesc stancile insulei.
Lycophron o numea "stanca alba de spume…" (in Cassandra, v. 186).
Nu este o ipoteza verosimila, pentru c aatunci grecii ar fi denumit
sa o multime de alte insule.
2.A doua ipoteza sustine ca numele insulei ar proveni de la culoarea
predominanta (alba) a insulei.
Hecateu din Abdera a mentionat insula "numita Leuky, adica Alba".
Flavius Arrianus (Periplus Ponti Euxini, 32) scria ca insula era
numita "Leuce, dupa culoarea ei".
Vasile Merutziu avenit chiar cu o explicatie suplimentara, scriind
ca insula are o "infatisare mai deschsisa decat insulele din
Arhipelagul grecesc" si din aceasta cauza "grecii i-au dat numele de
Leuke, Alba"
3. A treia ipoteza – o varianta a celei anterioare – sus'ine ca
numele insulei ar proveni de la culoarea (alba) a tarmurilor sale.
Despre "tarmul cel alb" a scris in doua locuri Euripide , iar Rufus
festus Avienus (Descriptio orbis terrae, v. 723) amintea de "Leuce cu
varfurile cele albe" (Leuce cama jugum).
Gregoire Danesco: se numea asa "a cause de la couleur de sa
falaise" (L'Ile des Serpents)
4. A parta ipoteza sustine ca numele insulei ar proveni de la
culoarea alba a nenumaratelor sale pasari.
Pindar (Nemeene, IV. 79) a fsot d eparere ca insula "poarta numele de
Alba, din pricina multimii pasarilor."
Dionysos-Periegetul (Orbis Descriptio, v. 541-548) scria despre o
vestita insula care "se numeste Leuce, fiindca animalele care traiesc
acolo sunt albe."
Priscianus (Periegesis, v. 557-561) a fost de parere ca insula "se
numeste Leuce, fiindca hraneste pe ea multe pasari albe ca zapada".
In plin Ev Mediu (secolul XII) Ioannes Zonaras opina ca "Este numita
Leuce , pentru ca in ea traiesc o multime de pasari albe."
5. Cea de-a cincea si ultima ipoteza, sustine ca numele insulei
ar proveni de la culoarea (alba) a constructiilor ridicate pe insula
in cinstea lui Ahile.
Anton Dumitru, foarte ferm, scria ca insula a fost numita Alba
(Leuke), din cauza templului facut din calcar alb, care se vedea de
la departari."
In judecarea acestei opinii – si a atora similare - nu
trebuie omis faptul ca "Dupa ritul antic, cum spunea Pausanias, toate
templele (…) erau construite din piatra alba.
Descoperirile arheologice din sec. XIX-XX – din marmura si
calcar alb – pledeaza in favoarea celor care au sustinut si sustin
aceasta ipoteza.
In ceea ce ne priveste, o mare credibilitate acordam celei de-
a doua si, mai ales, ultimei dintre ipotezele citate.
La "botezarea" insulei, grecii – primii care au facut acest
lucru! -, nu puteau pleca, in mod cert de la trasaturi sau elemente
care erau commune mai tuturor insulelor intalnite de ei in
peregrinarile pe marile lumii.
Elementul "cheie" a fost - si dupa parerea noastra –
culoarea (imaginea) de ansamblu a insulei, alba, la inchegarea
acestei "imagini" aducandu-si contributia, in proportii variate, atat
culoarea spumei formate de valurile ce loveau tarmul stancos al
insulei, culoarea deschisa a tarmurilor, nenumaratele pasari de
culoare alba (dominante in fauna insulei) si, nu in ultimul rand,
culoarea predominant alba a templului ridicat in insula in cinstea
lui Achille.
Aceste elemente au format in mentalul anticilor o imagine
unitara, pe care ei au desemnat-o dupa culoarea de ansamblu pe care a
oferit-o insula, respectiv alba, de unde mai apoi numele de (insula)
Alba, Leuke, Leuce.
Nu prea departe de insula Leuke-Alba se afla fluviul Ab,
respectiv Nistrul, la varsarea caruia se afla Cetatea Alba, atestata
la 940-965 sub numele de Maurocastro.
Continuatoarea anticei cetati Tyras, cetatea Alba – in tatara
Akerman, Akierman < ak – alb, ierman – cetate, in polona Bielograd,
in slava, Belgrad, in rusa Belgorod, a fost numita de catre
locuitorii primelor colonii grecesti de pe coasta nord-vestica a
MArii Negre, Leucopolis – orasul Insulei Leuce sau Orasul Alb.
Pindar (op. cit.) a fost primul autor antic care a scris
ca "in Pont Achille are o insula"
La Euripide (op. cit.) aceasta insula era "lacasul lui
Achille".
Pliniu cel Batran (Naturalis historia, IV. 27), Pomponius
Mela (op. cit.) si Stefan din Bizant au folosit denumirea de
Achillea, sau alte variante plecand de la numele eroului antic.
A treia grupa de denumiri, a carui vechime documentara certa
o putem cobori pana in sec. al XIV-lea, iar cu probabilitate pana in
sec. al XIII-lea sau chair anterior acestuiua, are la baza numele
unui element dominant al faunei de alta data a insulei – SARPELE.
Ca apartinand, cu probabilitate, secolului al XIII-lea, sunt
mentionate "Atlas Luxoro" si o harta anonima venetiana, in care
insula apare consemnata sub numele de Fidonixi, respective Fedonxi.
Prima atestare documenatra certa a insulei, sub numele de
Fidonixi, dateaza din anul 1311 (in portulanul semnat de Petrus
Vesconte).
Denumirile se sorginete greaca sub care apare consemnata
insula – Fedonxi, Fedunixe, Fidocusi, Fidognisi, Fidony, Fidonis,
Fidonissi, Fidonixi, Ofidonia Ofidonio, Ophidoniss, Phidonissi,
Phidonisi, Phidonixi, Phydonixi – au la baza denumirea veche de
PHIDONISSI, toate avand intelesul de Insula Serpilor.
Intelesul denumirilor grecesti a fost trades in diverse alte
limbi: turca – Ilan Adassi, Ilanada (
Isola dei Serpenti, germana – Schlangen-insel (Die Schlangelinsel)
Aceeasi sorginte o are si denumirea romaneasca "Insula
Serpilor", utilizata official incepand din sec. al XIX-lea (1868).
In fine, cea de-a parta si ultima grupa cuprinde o serie de
denumiri mai putin folosite, din care unele au ramas pana asatzi cu o
etimologie neclarificata.
Dintre denumirile acestei grupe amintim: Selina (
noastre; Cacearia (probabil Cazaria, Chazaria) – autorul (autorii)
care au utilizat aceasta denumire avand, probabil, in vedere ca
imperiul Khazar (care a atins culmea gloriei in a doua jumatate a
sec. al VIII-lea), a stapanit si "Khazaria Mica" (Crimeea), in sud-
vestul careia se afla situate aceasta insula; Nisi, Rubea si Rubra –
denumiri mai rar folosite, ramase neexplicate etimologic; Faena – cu
intelesul de stralucitoarea, luminoasa; Macaron (Pliniu cel Batran
fiind primul care stabileste identitatea Macaron=Leuke) – la unii
autori, care au folosit forma mai complexa Macaron Nesos (< macaron –
fericit + nesos – insula), ea era "insula fericitilor", legata tot de
cultul lui Achille.
Aici se incheie articolul din cartea Insula Serpilor.
Ca un adaos, daca imi permiteti,, as vrea sa adaug faptul ca termenul
grec Leuke (alb), in forma sa de adjectiv este un atribut al zeitei
HERA si al lui Apollo. Lucru care nu se aminteste in cercetarea d-lui
Padurean. Semizeul Ahile, fiind de origine, din neamul mirmidonilor,
aflati la acea vreme in Bulgaria de azi (Tracia, atunci), din orasul
Ftia, a construit pentru zeita Hera (sub protectia careia se afla) un
altar din piatra alba pe aceasta insula, foarte apropiata de locurile
natale. De aici s-ar putea explica mai inainte de toate de ce insula
s-a numit ALBA. Mai apoi, dupa moarte marelui erou grec, cel mai
iubit erou grec de fapt, grecii au considerat acest templu (sau or fi
ridicat altul nou) ca fiind inchinat lui Achille.
Deci templul e al lui Ahile pentru zei.
Numai bine.
Tudor Georgescu (Soimaru' dupa unii)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu