Aspecte toponimice din Subcarpatii Olteniei

Aspecte toponimice in Subcarpatii Olteniei


Descriere:


Oiconime:
Rudari – numele vine de la oamenii din diferite locuri care au venit aici şi confecţionau obiecte din lemn: copăi (postăvi), linguri, fuse.
Apa Neagră – numele îi vine de la bălţile cu apă neagră, din cauza cărbunilor existenţi în apropiere.
Arjoci – bătrânii spun că aici s-au aşezat un cioplitor din piatră numit Arjocu.
Arşeni – înainte de 1619 se numea Arşi, probabil în urma unui incediu.
Baia de Fier – numele îi vine de la exploatările de fier care se făceau aici în trecut.
Barza – satul e aşezat pe Valea Berzei, unde se găseau mulţi arţari, în care berzele îşi făceau cuiburi.
Bâlta – locul unde s-a format satul era la început băltos, de unde a luat numele de Bolta, mai târziu devenind Bâlta.
Bâltişoara – numele îi vine de la o baltă mică.
Bengeşti – numele îi vine de la Stanciu Benga care a venit din Cladova şi a stăpânit aceste locuri.
Berceşti – numele îi vine de la familia Bercea care s-a aşezat aici în anul 1700 împreună cu alţi ungureni veniţi din Transilvania.
Bobu – numele satului vine de la cuvântul Bob, satul fiind bogat în cereale. În târgurile din judeţ i se spunea Bobu – grânarul judeţului.
Bolboceşti – în sat se găsesc multe familii cu acest nume;
- numele satului se pare că vine de la aceste familii numite Bolboaca
Bucureasa – numele vine de la o fostă proprietăreasă Bucureasa care a stăpânit aceste locuri.
Buduhala – numele îi vine de la un tătar Budul care atras de rodnicia loculuii s-a aşezat aici.
Buzeşti – numele îi vine de la Fraţii Buzeşti: Preda, Radu şi Stroe care au stăpânit moşia satului.
Călugăreasa – moşia satului a aparţinut călugărilor de la Mănăstirea Polovragi.
Călugăreni – aici a vrut să construiască în secolul al XIV-lea călugărul Nicodim o mănăstire.
Alte oiconime: Cămuieşti (moşneni cu numele de Cămui), Cetatea (numele îi vine de la un turn înalt), Mirosloveni, Mogoşani, Ungureni.
Cioboţi – (primii locuitori purtau numele de Ciobotea)
Drăgoieşti – numele vine de la cei trei fraţi Dragu care au stăpânit moşia statului.
Turbaţi – numele se datorează unei lupte crăncene după care Preda Buzescu i-a numit turbaţi.
Novaci - şi localităţile componente au fost întemeiate de către fraţii Novac, Hirişescu, Bălan şi Gheban.
Zonileşti – numele vine de la un fost locuitor numit Zorilescu.



Oronime

Argea – teren situat la N-V de satul Mogoşeni (comuna Scoarţa); numele îi vine de la faptul că aici se adăpostea populaţia daco-romană în timpul migraţiei poparelor.
Aringheşti – teren situat de partea cealată a Dealului Săcelu, la locul numit Ţapa
- în acest loc a fost vechiul sat Aringheşti
- numele vine de la familiile de moşneni, Aringhie.
Barza – teren situat în lunca pârâului Sunătoarea ......., afluent al Blahniţei, la vest de satul Maghereşti (comuna Săcelu)
- fiind un loc mai jos, adăpostit este folosit de păsări călătoare pentru popor şi în special de berze de unde îi vine şi numele.
Bătătura fetelor – teren la sud de dealul Şomăneşti, la poalele Dealului Şomăneşti
- în zilele de sărbătoare se făceau hore, unde fetele jucau, iar băieţii le admirau.
Bolboroasa – teren jos băltos, situat în lunca pârâului Sunătoarea la est de locul numit În noroaie
- apa bălţilor este iodurată, sărată şi sulfuroasă, bolboroseşte din cauza gazelor care ies din interior.
Bolca (depresiune) situată între Dealul Soava la vest şi Dealul Brăniştoi la est
- lacul din interiorul depresiunii este colmatat, iar apa bolboroseşte, de aici venind numele depresiunii.
La Bordeie – teren la cca 4 km est de satul Teleşti unde, după spusele bătrânilor, existau bordeie în mijlocul pădurii.
Dealul Brădet – între satul Curpen şi satul Rugi
- acoperit cu plantaţie de pini de unde îi vine numele.
Alte oronime: Poiana Călugăriţei, Coasta Stanciului, Dealul Cojocarului, Dealul lui Dragotă, Dealul lui Cojocaru, Dealul Gugului, Platoul Hărăboru, Dealul Miculeştilor.

Hidronime
Anşeul Mare – pârâu cu obârşia în şaua dintre dealurile Cioaca Mică şi Sutilă ...... printre care curge.
- ajunge în Cioiana pe stânga în apropiere de Ţicleni
- numele se pare că-i vine de la pasărea anşel care populează pădurile de aici.
Balta Fagului – teren mlăştinos între satele Peştişani şi Frănceşti
- numele îi vine de la întinsele păduri de fag din zonă.
Balta Turcă – partea cea mai joasă a locului numit La Drăgăneşti pe Dealul Maghereşti (comuna Săcelu) către care converg unele pâraie care au contribuit la formarea acestei bălţi.
- din bătrâni se spune că aici prin anii 1800-1823 balcanicii au aruncat în baltă câteva pungi cu galbeni, furate de la boierul satului.
- Turcii când au venit pentru a încasa birul, aflând de acest lucru au secat balta, dar n-au găsit banii.
Bejenie (.pârâu........) – curge prin vestul satului Siteşti (Novaci), este afluent al gilortului
- numele îi vine de la sătenii care se refugiau în vremuri grele (de băjenie) în pădurea deasă pe care o străbătea.
Alte hidronime: Pârâul Ciobanului, Pârâul Rudarului, Pârâul Ţiganilor.

Zootoponime
Valea Căprioarei, Dealul Cerbu, Dealul Cioara, Dealul Ciuta, Satul Cocoreni (aici se găsea o baltă unde se adunau cocorii), Dealul Corbu,cătunul Cuci, La Găineşti.
- partea estică a Dealului Săcelu, Dealul Lupoaia, Pârâul Şarpelui, Pârâul Ursului, satul Viezuri.

Fitotoponime
Bărbos – nume atribuit luncii Bistriţei Gorjene de la est de satul Teleşti
- numele îi vine de la o iarbă păroasă numită Părul Porcului
Buciuma-Sohodel – mică depresiune pe Valea Sohodulului
- numele îi vine de la bucium o plantă din tulpina căreia se fac fluiere.

Alte fitotoponime: satul Cărpiniş, Dealul Cerăt, Dealul Cireşel, Valea Cireşu, Pârâul Cieşului, Dealul Codrişor, Dealul Frăsinei, satul Orzeşti, pârâul Paltinu, Dealul Pădurenilor, Pârâul Plopilor, satul Răchita, Pârâul Salciilor, satul Stepărei, Dealul Viilor, satul Ciupen.
Alte toponime
Curtea cu Bani – locul cel mai înalt din Dealul Şomăineşti
- aici se spunea din bătrâni că s-au găsit bani de aur, probabil ascunşi de haiduci.
Codobau – teren arabil în estul satului Teleşti;
numele provine de la săpăturile căutătorilor de bani.

Sursa: Lucrarea de diploma - SUBCARPATII DINTRE MOTRU SI BISTRITA VÂLCII, STUDIUL ASEZARILOR UMANE
Autor: Eremia Nicoalescu